Conferinţa Internaţională "Redefining Community in Intercultural Context"

 

Centrul de Cercetare în Comunicare din cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA a organizat împreună cu Academia de Forţe Aeriene Henri Coandă, Braşov şi European Network for Intercultural Education Activities, conferinţa internaţională – Redefining Community in Intercultural Context (RCIC’11).

Conferinţa a avut loc la Braşov, în cadrul Academiei Henri Conadă, în perioada 16-18 iunie, 2011. Iniţial s-a dorit constituirea conferinţei ca un schimb de idei şi experienţe privind rolul comunităţilor în era contemporană, dar cum Academia pregăteşte studenţii pentru contextul internaţional, luarea în considerare a acestei arii s-a impus ca o necesitate, urmărindu-se de asemenea, îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Obiectivul principal a fost un schimb de experienţă între profesori şi cercetători în domeniul dinamicii comunitare, luând în considerare tendinţele actuale în context internaţional.

Invitaţi speciali au fost: Eduard Khakimov, profesor la Udmurt State University, Izhevsk, Russia – cercetarea sa este axată pe educţie multi/interculturală, migraţie, învăţământ profesional, pedagogia în şcoli şi instituţii de învăţământ superior, etno pedagogie; şi Paul L. Landry, profesor la University of Alabama, USA – cercetarea sa vizează probleme legate de limbă şi limbaj în context multicultural.

Eduard Khakimov a prezentat lucrarea “Constructive Redefining Community in Context of Intercultural Education”, iar Paul L. Landry, “Language Loss, Globalization and the Ecuadorian Educational System”.

Eduard Khakimov a demonstrat prin lucrarea sa că educaţia interculturală poate fi un context de redefinire constructivă a comunităţii, în condiţiile în care în prezent comunităţile devin din ce în ce mai multiculturale, atât persoanele care vin, cât şi cele care pleacă purtând cu ele propria lor cultură. Diversitatea culturală este provocarea din zilele noastre, ea crescând pe de o parte riscul segregării şi al conflictelor, dar dând pe de altă parte posibilitatea consituirii unor noi oportunităţi şi perspective. Diversitatea poate fi o resursă pentru dezvoltarea economică şi socială în măsura în care se produce şi o redefinire a comunităţilor pentru a putea fi “adoptate” în acest context intercultural.

Paul L. Landry abordează problematica degradării limbilor naţionale, analizând factorii care favorizează acest proces, cât şi cei care se opun schimbărilor, în contextul globalizării şi al schimbărilor culturale determinate de acest fenomen. Interdependenţele crescute dintre diferite tipuri de state accelerează schimbările culturale, mai ales în societăţile multiculturale cu o diversitate lingvistică şi culturală recunoscută. Prin intermediul prezentării sale a analizat si subliniat un aspect esenţial şi anume că prin transformările din cadrul unei limbi, prin pierderile lingvistice şi uniformizare se accentuează riscul desfiinţării în timp a fenomenului de multiculturalitate, a dispariţiei diversităţii culturale.

Lucrările prezentate în cadrul conferinţei au abordat trei teme principale - Intercultural education; European community, globalization; Military community, general approaches.
În cadrul panelului Intercultural Education au fost abordate aspecte ce ţin de necesitatea de a consolida identităţile naţionale, a securităţii comunităţilor, nevoia de a elabora programe naţionale în acord cu noile tendinţe, reprezentările şi nevoile în domeniul educaţiei în cadrul societăţilor multiculturale, noi specializări şi sisteme de educaţie centrate pe student, transformările induse de tehnologia digitală în cadrul sistemelor de învăţământ, relaţia dintre studii şi cerinţele de pe piaţa muncii, riscuri la nivel psihologic determinate de interculturalitatea accentuată şi legătura dintre comportamnet şi context cultural, ethnocentrism, grupuri etnice, importanţa graniţelor, familii transnaţionale, negociere culturală.

Un important subiect de dezbatere a fost Comunitatea Europeana, Globalizarea, incluzând subteme precum: diversitatea lingvistică, importanţa limbilor naţionale, prevalenţa unor limbi prin cultura şi puterea politică a unor naţiuni, politici ale UE, globalizare, schimburi de experienţă la nivel internaţional între studenţi, adaptare interculturală, atitudini interculturale, identitate europeană, sfera publică europeană, identitate naţională, individualitate, integrare, societate globală, învăţământ internaţional, comunicare interculturală, patriotism, naţionalism, comunităţi etnice, sustenabilitate, comunităţi verzi, fenomenul imigrării.

O altă temă importantă discutată a fost comunitatea militară. Cercetările au abordat subiecte precum: grupuri militare interculturale, misiuni de menţinere a păcii ale Naţiunilor Unite, misiuni multinaţionale, forţe armate în provocări interculturale, leadership în cadrul operaţiunilor multinaţionale, conflicte, diferenţe culturale, crize şi răsfrângerea acestora în mediul online, audienţa globală, interdisciplinaritate, aculturaţie, educaţie interculturală, discriminare, voluntariat, dezvoltare personală, cyber-cultură, literatură digitală, nanotehnologie, etică militară, scenarii de război,

În cadrul RCIC’11 au participat profesori, cercetători, masteranzi şi doctoranzi, atât din România, cât şi din străinătate. Pe lângă sesiunea în plen, panele incluzînd cercetări din aria educaţiei interculturale, comunităţii europene, globalizării şi din zona comunităţilor militare, conferinţa a cuprins şi evenimente de promovare a obiceiurilor şi culturii româneşti precum expoziţii de produse româneşti, prezentări de dansuri tradiţionale sau vizitarea cetăţii Râşnov, a castelului Bran, toate acestea făcând din RCIC’11 un eveniment memorabil.